Fapte 5:17-42 - Adevărul doare!

După Rusalii, mesajul învierii lui Isus Cristos s-a răspândit cu repeziciune în Ierusalim, Duhul Sfânt împuternicind discipolii lui Cristos ca să ducă Evanghelia la cei pierduţi, aşa cum le spusese El că se va întâmpla (Fapte 1:8). Dar nu toată lumea avea să primească cu entuziastm această veste, nu toată lumea se bucura de succesul Bisericii. Conducerea religioasă care se opusese vehement lui Isus şi lucrării Lui, a avut aceiaşi atitudine şi faţă de urmaşii Săi... întocmai cum le spusese El – „ Dacă pe Mine M-au persecutat, vă vor persecuta şi pe voi!” (Ioan 5:20). “2 Vă vor da afară din sinagogi; mai mult, vine vremea când oricine vă va omorî va crede că-I aduce închinare lui Dumnezeu! 3 Vor face aceste lucruri pentru că nu L-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. 4 V-am spus însă aceste lucruri pentru ca atunci când va veni timpul lor să vă amintiţi că Eu vi le-am spus. Nu v-am spus aceste lucruri de la început, pentru că eram cu voi.” (Ioan 16:2-4)

Acesta a fost şi a rămas vechiul conflict între ADEVĂR şi TRADIŢIE, între EVANGHELIA CURATĂ şi OBICEIURILE OMENEŞTI.

În această secţiune vedem 4 reacţii diferite faţă de Adevăr/Evanghelie:

1. Liderii religioşi – Atacarea adevărului (vs.17-28)

Liderii religioşi, în frunte cu Marele Preot aveau cel puţin 3 motive pentru a-i aresta pe apostoli şi pentru a-i judeca:
Petru şi Ioan nu ascultaseră de ordinele oficiale date de ei de a nu mai predica/învăţa în numele lui Isus Cristos.
Mărturia lor ataca învăţăturile Saducheilor, pentru că aduceau dovezi că Isus Cristos este înviase din morţi.
Liderii religioşi erau „plini de invidie” (vs.17) pe succesul acestui grup de needucaţi şi neautorizaţi – tradiţia lor nu avusese niciodată un astfel de succes. Câtă invidie se ascunde aici sub deghizarea „apărării credinţei”.

Deci, Marele Preot cu Saducheii au lansat al 2-lea atac asupra Bisericii:
Au arestat pe liderii bisericii – apostolii (vs.17b)
Au vrut să-i judece pentru a-i executa (vs.21b-23) – de data aceasta aveau motive legale.
Apostolii nu s-au opus arestării şi n-au protestat.
Dumnezeu a intervenit (vs.19-20) – printr-un înger care i-a eliberat şi le-a spus să continue predicarea Evanghelia („cuvintele vieţii acesteia”).
Apostolii au ascultat (vs.21a) de îndemnul lui Dumnezeu prin înger.

A 2a zi „Sinedriul” („toată adunarea bătrânilor”) au venit să execute judecata asupra apostolilor:
Mare le-a fost şocul (vs.24 „înmărmuriţi”) să afle că apostolii nu mai erau în închisoare!
Încercarea lor a dus la o altă minune şi a sporit mărturia lor (vs.25)
A trebuit să-i aducă în curtea de judecată, dar cu „uşurelul” pt că „se temeau” de poporul care era de partea apostolilor (vs.26)
Judecata a început de acolo unde se opriseră ultima data „nu v-am ordonat răspicat să nu mai daţi învăţătură în Numele/autoritatea lui Acestui Om!” vs.27-28
Aplicaţii
Dumnezeu este în control mereu şi El veghează la planurile Lui.
Dumnezeu veghează asupra slujitorilor Săi – nimic nu li se întâmplă fără voia Sa!
Misiunea vieţii noastre este proclamarea „Evangheliei vieţii”.

2. Apostolii – Ascultarea de Adevăr (vs.29-32)

Apostolii (aşa cum o mai făcuseră – Fapte 4:19-20) nu au renunţat la Adevăr/Evanghelie.
Nu s-au compromis (vs.29) - nu au renunţat la Cristos de care ascultau – ei nu puteau sluji la 2 stăpâni.
Nu şi-au schimbat mesajul (vs.30-32) – nu au „subţiat-o” şi nici n-au fost diplomaţi. Petru (şi ceilalţi apostoli) au mărturisit Evanghelia curată:
Petru a declarat din nou că Isus a fost înviat din morţi (vs.30a)
Petru i-a acuzat pe lideri de uciderea lui Cristos (vs.30b)
Petru le-a arătat că Dumnezeu L-a înălţat pe Isus şi a dat Duhul Sfânt, astfel dovedind că El este Mesia (Prinţul) Mântuitorul celor ce cred/ascultă de El (vs.32)
Aplicaţii:
Cum mărturisim noi evanghelia? O „subţiem”? Ne este frică că vom suferi? ... că vom pierde? ... că vom fi respinşi?
Evanghelia curată conţine: vina noastră, soluţia lui Dumnezeu şi scopul Lui cu viaţa noastră ca şi copii ai Lui.

3. Gamaliel – Evitarea Adevărului (vs.33-39)
Gamaliel era un Fariseu care probabil nu dorea ca Saducheii să aibe vreun câştig de cauză. (vs.34a)
Gamaliel era un învăţat foarte apreciat de popor, fiind liberal în aplicarea Legii şi moderat în abordarea problemelor. (vs.34b)
Acesta era cel care-l pregătise pe Pavel. (Fapte 22:3)

Sfatul lui Gamaliel a fost neînţelept şi chiar periculos, dar Dumnezeu s-a folosit de el scăpându-i pe apostoli de la moarte. Faptul că Saducheii s-au lăsat convinşi de acest Fariseu, arată cât de influent era acest om, dar Dumnezeu era la „volan”.
L-a clasificat pe Isus ca fiind asemenea celor 2 rebeli (vs.36-37 – Teuda şi Iuda galileanul).
asta arată atitudinea sa de respingere faţă de Isus – baza necredinţei sale.
asta arată şi o vorbire îndemânatică, dar de o logică proastă – cei 2 rebeli nu se pot compara cu viaţa şi lucrarea luiIsus din Nazaret! Mesajul lui Gamaliel a fost de fapt „Problemele vin şi trec! Aveţi răbdare!”
Logica lui Gamaliel s-a bazat pe supoziţia „istoria se repetă” şi pe care a aplicat-o lui Isus.
Foarte periculos! Dacă îţi alegi cum vrei dovezile poţi demonstra orice în istorie. Însă naşterea, viaţa, moartea şi învierea lui Isus sunt unice! – n-au fost înainte şi nici după în istoria omenirii!
O altă idee a lui Gamaliel greşită a fost că „dacă ceva nu este de la Dumnezeu va cădea” – de fapt vs.39 conţine şi un adevăr „Ce este de la Dumnezeu nu poate fi oprit” – dar rezultatul tot este MINCIUNĂ!!!
Această idee nu ia în considerare existenţa lui Satan în lume şi a voinţei libere a omului dată de Dumnezeu, dar influenţată de natura sa păcatoasă.
Gamaliel a încurajat la neutralitate – „neutralitatea este o decizie fină” (W.Wiersbe)
Aplicaţii:
Mark Twain spunea că „Minciuna dă ocolul pământului până când Adecărul îşi pune pantofii.” Adevărul lui Dumnezeu va triumfa, dar minciunile diavolului vor suci multe minţi şi multe suflete vor fi pe veci despărţite de Dumnezeu.
Succesul nu este garanţia/dovada Adevărului, contrar pragmaticilor. Ereziile cresc şi se răspândesc mai rapid decât Adevărul lui Dumnezeu.
Nu poţi fi neutru faţă de Isus! Este imposibli să fi neutru faţă de Isus!

Mat. 12:30 – Isus spune „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipeşte!”
1 Împ. 18:21, Ilie atacă această atitudine periculoasă – „Până când veţi mai avea inima împărţită între două convingeri? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmaţi-L pe El, iar dacă Baal este Dumnezeu, urmaţi-l pe acesta!”

4. Biserica – Proclamarea Adevărului (vs.40-42)

Ce putea să fie un măcel s-a transformat într-o pedeapsă dură!

Apostolii au fost bătuţi (vs.40) – 39 de lovituri (Deut.25:1-3; 2 Cor.11:24). Cel pedepsit era dezbrăcat până la brâu şi legat între doi stâlpi de ambele mâini. Biciul avea 2 benzi de piele late, de 1,22 m. Executorul trebuia să aplice cele 39 de lovituri cu toată puterea sa, 1 treime în partea din faţă şi 2 treimi pe spate.
Li s-a poruncit din nou să nu vorbească în Numele lui Isus.
Au fost eliberaţi!
William Temple, Arhiepiscopul de Canterbury, a spus despre creştini că „sunt chemaţi la cea mai grea sarcină: să lupte fără ură, să se împotrivească fără amărăciune, şi la sfârşit, dacă vrea Dumnezeu, să triumfe fără răzbunare.”

Cum au răspuns Apostolii? (vs.41-42)

S-au bucurat – de onoarea de suferi pt Cristos (că au fost „înjosiţi” vs.41b)
De ce?
pt că se împlinea Scriptura - aşa le spusese Isus să facă atunci când vor fi prigoniţi pt Numele Lui (Mat. 5:10-11)
pt că răsplata veşnică este mare! (Mat. 5:12a)
pt că suntem urmaşii profeţilor din vechime! (Mat. 5:12b)
Matei 5:10-12
„10 Ferice de cei persecutaţi din pricina dreptăţii, căci a lor este Împărăţia Cerurilor! 11 Ferice de voi când oamenii vă insultă, vă persecută şi spun tot felul de lucruri rele, (minţind)3 împotriva voastră, din pricina Mea! 12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot aşa i-au persecutat şi pe profeţii dinaintea voastră!

Nu au încetat să fie martori ai lui Isus (vs-42)

Adevăraţii ucenici/credincioşi ai lui Cristos nu renunţă!

Aici avem un model al mărturiei creştine:

„în fiecare zi” – în Templu şi prin case
„dădeau învăţătură” – explicau Scripturile, apărau Scripturile
predicau mântuirea în Cristos – predicau Evanghelia

Aplicaţii:
Fiecare creştin este o mărturie: una bună sau una rea! Mărturia noastră îi va apropia pe oameni de Dumnezeu sau îi va îndepărta de El.
Mărturia începe din casa ta, din biserica ta („templul”, „casa”)
Viaţa creştină trebuie să fie balansată între învăţătură şi predicare. Trebuie să fim echipaţi cu Evanghelia, pt ca mai apoi să fim în stare să o împărţim şi la alţii.

Efeseni 4:11-12
“11 El i-a desemnat pe unii apostoli, pe alţii profeţi, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători, 12 pentru echiparea sfinţilor pentru lucrarea de slujire, pentru zidirea trupului lui Cristos.”

Studiu:Florin Enescu

Posted in: